M-am bucurat, asadar, cand am vazut ca si la noi s-a dat liber la iarba. Se vede in poza de mai jos – unde tot un panou te anunta de asta data ca, da, ai voie – si se se mai vede in Gradina japoneza din Herestrau unde, chiar si fara panou, accesul pe covorul verde e permis!

Daca nu credeti, aruncati o privire in poza de mai jos : pe un – sa-i zicem -  suport de afise oarecare, s-au ingramadit nu mai putin de 35 de coli de hartie care anunta/ promoveaza ceva. Sa mai punem unul, zic!

Redau mai jos 10 idei, prinse astazi la evenimentul Top Social Brands:

1. Printul are nevoie de idei noi, de abordari fresh pentru a atrage atentia cititorilor si pentru a vinde. Exemplul concret discutat: coperta revistei Biz de luna aceasta
2. Social Media cere flexibilitate din partea companiilor. Nu te implici in SM daca ai nevoie de 100 de aprobari inaite de a da un tweet
3. SM # buget redus sau gratis. Campaniile cu rasunet solicita, pe langa costurile directe, cheltuieli cu resursele umane: oameni care sa coordoneze activitatea pe blog, Twitter, Facebook etc.
4. In Social Media s-au implicat mai intai aceleasi companii care au intrat primele in online
5. Foarte putine companii fac si o masurare finala a rezultatelor obtinute in urma unei actiuni in SM. As adauga eu ca, de regula, se face o masurare cantitativa (am avut 10 retweeturi, 4 commenturi etc), nu si una calitativa
6. Ca brand, nu poti sa apari si apoi sa dispari din SM. Si apoi sa pretinzi credibilitate si adepti fideli.
7. Social Media este un domeniu experimental, in care invatam cu totii. Inca o data s-a demitizat sintagma “specialist in SM”
8. Beneficiile produsului/ serviciului trebuie transmise consumatorului intr-un limbaj pe care acesta sa-l inteleaga.
9. Si in SM, ca peste tot in viata, avem nevoie de o doza sanatoasa de common sense.

PS: Prinsa in hatisul gramatical, nici nu am mai apucat sa-mi dau cu parerea referitor la rebrandingul Elita – un subiect controversat la vremea lui. Ca o fi din cauza crizei, ca o fi din cauza noii pozitionari, cert e ca s-a pierdut ceva cota de piata.

Presupunand ca “joaca” etic si conform regulilor, ambele categorii ar avea de castigat. “Castigul” in acest sens ar fi direct proportional cu dimensiunea companiei. Numai prin Social Media nu se poate construi un jucator brand de talie nationala, darmite internationala. In schimb, prin Social Media poti sa iei clienti si cote de piata de la competitie, sa-ti fidelizezi clientii proprii, astfel incat acestia sa nu dea fuga la concurenta, sa-ti apropii cumparatorii, sa raspunzi mai repede solicitarilor si doleantelor lor.

In momentul in care incalca regulile scrise sau nescrise ale interactiunii cu utilizatorii in Social Media, companiile mari par a avea mai mult de pierdut. Explicatia e simpla: au de unde pierde. Cand te cheama Nestle, spre exemplu, ai deja un capital de imagine si reputatie acumulat in timp, in urma actiunilor de marketing si comunicare desfasurate. Un faux pas marca Nestle are rasunet in spatiul virtual. E un nume mare, toata lumea vrea sa scrie despre asta pe Facebook, pe blog, pe twitter. Vestea circula. Pierderile suferite la capitolul reputatie si imagine sunt incalculabile.

Sa zicem insa ca te cheama Panseluta SRL. Hotarasti sa te aventurezi plin de curaj in lumea blogurilor sau sa-ti faci cont pe Facebook si, de la primele miscari, dai, pe romaneste, cu oistea-n gard. Cei 10 prieteni de pe Facebook si cei 20 de followers se vor amuza sau se vor indigna – in functie de gravitatea faptei, vor afla prietenii lor si anturajul virtual, se va vorbi o zi, maxim doua… si restul va fi tacere.

Schema logica e simpla: Daca ai un nume mare, toata lumea va fi cu ochii pe tine in Social Media. Impactul erorilor comise se va multiplica cu fiecare cititor/prieten/ follower care va scrie despre tine. Aici cred eu ca au de pierdut companiile mari in Social Media: do it wrong and everybody will find out!